Lipsa consensului asupra reformei electorale, economiei şi afacerilor europene face ca toate scenariile pentru guvernare să rămână în discuţie.
Viziunile diferite ale conservatorilor şi liberal-democraţilor, în special pe tema reformei electorale, păreau să stea ieri în calea unei coaliţii ce i-ar înlătura pe laburişti după 13 ani de guvernare. Conservatorii, care au câştigat cel mai mare număr de mandate parlamentare la scrutinul de joi (306), încearcă zilele acestea să ajungă la un compromis cu liberal-democraţii.
Învins, dar netulburat, premierul laburist Gordon Brown speră încă să se menţină la guvernare şi aşteaptă, la rândul său, ocazia de a încheia un acord cu cea de-a treia grupare de pe scena politică. În vreme ce pieţele financiare aşteaptă cu nerăbdare formarea unei coaliţii stabile care să purceadă la reducerea uriaşului deficit bugetar, negocierile înaintează precaut.
Delegaţiile conservatoare şi liberal-democrată s-au întâlnit ieri pentru a schiţa un proiect de acord, la o zi după întrevederea „constructivă” a liderilor David Cameron şi Nick Clegg. Această coaliţie ar reuni 363 de parlamentari, cu mult peste cei 326 necesari pentru o majoritate în Camera Comunelor.
Reforma electorală şi Europa
Deşi dornici să ajungă la guvernare, mai mulţi oficiali liberal-democraţi l-au presat pe Nick Clegg să nu cedeze în importanta chestiune a reformei electorale, scrie „The Independent”. Liberal-democraţii doresc trecerea la un sistem de vot proporţional, care ar aduce partidului mai multe voturi la scrutinele viitoare, dar conservatorii au sugerat că nu susţin reforma.
Chestiunile europene sunt un alt motiv de neînţelegere între Partidul Conservator, eurosceptic, şi cel Liberal-Democrat, eurofil. Cele două partide mai au diferende pe tema politicii economice, a apărării şi a imigraţiei, dar ar pu
