Noua Constituţie, al cărei proiect este în discuţie, va da o pondere mai mare societăţii civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar unii specialişti susţin că este un pas spre reformarea instituţiei.
Proiectul de revizuire a Constituţiei adoptat de Cabinetul Boc prevede, în premieră pentru România, că şefia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) poate fi deţinută şi de un membru al societăţii civile. Potrivit Constituţiei în vigoare, până acum preşedintele CSM nu putea veni decât din rândul magistraţilor. Laura Ştefan, expert anticorupţie al Societăţii Academice din România, ne-a spus că „este o situaţie normală, pentru că reprezentanţii societăţii civile nu trebuie să fie de decor şi doar să legitimeze instituţia cu prezenţa lor acolo", iar modificările constituţionale referitoare la CSM „ar putea fi o şansă ca această instituţie să devină un arbitru, aşa cum este şi în alte ţări". În schimb, preşedintele SoJust, judecătorul Cristian Danileţ, susţine că „nu există certitudinea că, în cazul în care se fac aceste modificări, se va îmbunătăţi activitatea CSM".
CSM trebuie să asigure echilibrul între puteri
În opinia Laurei Ştefan, „CSM nu trebuie să fie un organism în care să fie reprezentaţi numai magistraţii", ci „o instituţie care trebuie să asigure echilibrul între puteri". Pe de altă parte, preşedintele SoJust susţine că „dorinţa de reformare e dată de reflectarea incapacităţii membrilor CSM de a avea o imagine bună". Danileţ argumentează că, „din contră, aceste modificări vor crea adversităţi faţă de societatea civilă", fiindcă se măreşte numărul reprezentanţilor săi, dar şi pentru că există posibilitatea ca dintre aceştia să fie ales şeful CSM. Pe de altă parte, atât Laura Ştefan, cât şi Cristian Danileţ argumentează că funcţia de preşedinte al CSM este una administrativă, puterea preşedintelui nefiind foarte
