După ce a cochetat cu jurnalismul timp de doi ani, şi-a dat seama că menirea sa este să fie profesor, fiind atras mai ales de activităţile extraşcolare pe care le gândeşte şi le realizează împreună cu elevii săi.

Profil

NĂSCUT: 8 octombrie 1974, Cluj

STUDII: Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti

FAMILIE: Căsătorit

Ce-i place:

Ovidiu este pus şi simplu îndrăgostit de munca sa, pentru că iubeşte foarte mult copii dar şi să lucreze cu aceştia. Din păcate, el nu are copii deocamdată dar îşi doreşte foarte mult pentru că îi place să fie mereu în preajma lor. De asemenea îi place să citească, are toate căţile din colecţia ziarului Adevărul şi îi plac şi orele de timp liber petrecute în natură, la plimbare.

Ce nu-i place:

Dascălului nu îi place incoerenţa legilor din sistemul de învăţământ dar nu suportă nici când cineva nu îşi recunoaşte greşelile. I s-a întâmplat recent ca un elev de-al său să comită o faptă urâtă şi să nu o recunoască, fapt ce l-a dezamăgit foarte mult.

Cum v-aţi dat seama că aţi vrea să fiţi profesor?

O.R.: Eram în anul doi de facultate şi a trebuit să fac un curs de psihopedagogie. Atunci mi-am dat seama că a preda este un lucru care îmi place. Când a trebuit să fac practică, eram în mijlocul clasei şi acolo erau tineri de vârstă apropiată cu a mea şi abia atunci mi s-a părut foarte greu. Pot spune că a fost o alegere de moment, nu m-am gândit la această profesie dinainte.

Cum este la catedră?

O.R.: Nu este deloc uşor să predai, ba chiar este o muncă grea. În faţa copiilor un profesor este ca un actor, el trebuie să vină în fiecare zi cu ceva nou şi interesant, pentru că altfel copiii nu vor fi atraşi de materia predată. Un profesor trebuie să se ridice în fiecare zi la nivelul aşteptărilor elevilor lui.

Ovidiu a cochetat timp de doi ani cu presa locală, fiind redacto