Când a apărut preşedintele Băsescu joi seara la televizor, ca să explice cum va fi cu FMI-ul şi cu criza, parcă l-am văzut pe Ceauşescu, la balconul CC-ului, adresându-se mulţimii agitate: „Rămâneţi pe locurile voastre!”. Adică staţi liniştiţi, dragii mei bugetari, nimeni nu vă va deranja, nu veţi fi daţi afară, nu veţi fi ostracizaţi. E drept, vi se va tăia un sfert de leafă, dar nu vă veţi pierde locurile de muncă (la stat), cum se întâmplă la privaţi! Guvernul are grijă de voi, vedeţi că nu a înjumătăţit cum vroiau ăştia de la FMI şi când va trece valul crizei vom privi cu curaj înainte spre viitorul luminos al capitalismului de stat!
Este cea mai ticăloasă manipulare din câte se puteau vehicula în acest context. După ce s-a agitat spectrul scumpirilor în lanţ prin majorarea TVA şi a cotei unice, s-a găsit, chipurile, soluţia cu „faţă umană”: ca să nu lovim în popor, şi în nivelul său de trai, mai bine îi sacrificăm pe bugetari! Le reducem lefurile şi pe spinarea lor rezolvăm problemele!
De ce este o soluţie ticăloasă? Pentru că pe spinarea bugetarilor „de jos” este salvată de fapt întreaga nomenclatură pe care guvernul a instalat-o în funcţii de conducere cu retribuţii grase şi responsabilităţi aproape de zero. Toate aceste căpuşe – fie că se numesc secretari de stat, directori generali, adjuncţi, şefi de toate felurile – îşi păstrează privilegiile – veniturile din alte surse decât salariile (diurne, compensaţii, participări CA şi AGA, droaia de colaboratori din aparatul demnitarilor) chiar dacă nu mai încasează pe ştatul de plată un banal 25 la sută. Acela care în cazul celor de jos, de la bază, poate să însemne diferenţa dintre supravieţuire şi colaps.
După ce a muncit doi ani să-şi aranjeze în toate funcţiile bine recompensate, adăpate de la buget, clientela politică, Guvernul îi salvează în extremis, pe spinarea micilor bugetari şi a pension