Mania paranoică a secretului de stat impus de regimul ceauşist nu a apus încă, deşi sunt mai bine de două decenii de la Revoluţie. Cu toate că, anul trecut, s-a făcut un demers de desecretizare prin hotărâre de guvern a unor decrete ceauşiste al căror secret a fost păstrat cu străşnicie şi după Revoluţie, timp de 19 ani, lista de desecretizări publicată în Monitorul Oficial continuă să conţină excepţii – acte normative care, prin neincluderea lor în anexa hotărârii de guvern prin care se făcea declasificarea, rămân în continuare secrete de stat. Demersul de menţinere a secretizării este însă unul ridicol, atâta vreme cât respectivele decrete priveau chestiuni minore, de interes local, cum ar fi stabilirea unor porţiuni de teren ce urmează a fi defrişate în Timiş.

Declasificare cu limite

Anul trecut, prin H.G. 517 se decideadeclasificarea unor decrete ale Consiliului de Stat adoptate din perioada 1956 - 1989 şi a unor decrete prezidenţiale emise în perioada 1974 - 1989. Actul normativ respectiv preciza că declasificarea se face cu respectarea “standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate din România, ca urmare a expirării termenelor de clasificare”.

Deşi legea impunea publicarea acestora în Monitorul Oficial, s-a spus, în momentul emiterii hotărârii, că “existenţa unui mare număr de file şi schiţe determină impedimente de natură tehnico-redacţională care fac imposibilă publicarea”, dar că “decretele Consiliului de Stat şi decretele prezidenţiale declasificate se păstrează şi pot fi consultate la Arhivele Naţionale”.

Chiar şi aşa, o bună parte din decretele pentru care expirase termenul normal de clasificare nu au fost incluse în lista de declasificare, din motive care scapă oricărei logici. Ulterior, Secretariatul General al Guvernului a întocmit o listă cu aceste decrete ceauşiste care, nefiind incluse