Combustibilii bio au mărit an de an suprafeţele cultivate cu rapiţă. Numai anul trecut au fost însămânţate 28.000 de hectare cu această plantă. Culturile de rapiţă sunt mai bănoase decât cele de grâu.
De cum ieşi din Craiova, pe drumul ce merge spre Calafat, câmpurile au devenit galbene cât vezi cu ochii. Acelaşi peisaj îl putem întâlni în tot mai multe din judeţ, dat de culturile tot mai întinse de rapiţă din ultimii ani. Circa 28.000 de hectare au fost însămânţate cu rapiţă toamna trecută şi tendinţa este de creştere. Motivul: seminţele acestei plante sunt comercializate la preţuri duble faţă de grâu, spre exemplu, care încă este cultura dominantă în Dolj.
„Tendinţa de mărire a suprafeţelor cultivate cu rapiţă este normală, pentru că vânzarea producţiei are beneficiari. Rapiţa se vinde cu 80-90 de bani/kilogram, în timp ce grâul se vinde cu 40-45 de bani/kilogram. În general, cultivatorii de rapiţă sunt societăţile comerciale care au în spate finanţatori externi, pentru că în acest mod au şi posibilităţi de livrare automată şi nu creează stocuri“, a explicat Dumitru Meilă, directorul coordonator al Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Industrie Alimentară (DGAIA). Rapiţa (Brassica napus L) se situează pe locul cinci, sub aspectul producţiei de ulei comestibil, între plantele oleaginoase. Uleiul de rapiţă are largi utilizări industriale şi alimentare, iar paiele se folosesc în industria materialelor de construcţii. Rapiţa este şi o excelentă plantă meliferă timpurie, asigurând circa 50 kg miere/hectar. Culturile de rapiţă au crescut spectaculos însă la sugestia UE, care a acordat până în 2009 subvenţii, pentru că această plantă este energetică, fiind folosită pentru producţia de combustibil biodiesel. În general, biomasa pentru producerea biocarburanţilor poate fi obţinută din orice plantă oleaginoasă. Biodieselul se obţine din seminţele de rap
