Planul pe care zona euro l-a anunţat în vederea ieşirii din criza financiară provoacă temerea că ar putea fi urmat de măsuri de austeritate la nivelul fiecărei ţări în parte. În Franţa, în orice caz, dezbaterea pe acest subiect este foarte vie. Opoziţia de stânga acuză Guvernul că practică o politică de austeritate mascată.
Planul pe care zona euro l-a anunţat în vederea ieşirii din criza financiară provoacă temerea că ar putea fi urmat de măsuri de austeritate la nivelul fiecărei ţări în parte. În Franţa, în orice caz, dezbaterea pe acest subiect este foarte vie.
Opoziţia de stânga acuză Guvernul că practică o politică de austeritate mascată. Cu atât mai mult cu cât şeful Guvernului a anunţat deja săptămâna trecută îngheţarea cheltuielilor de stat pe următorii trei ani, precum şi alte măsuri destinate să reducă anul viitor deficitul public la nivelul cerut de Bruxelles, adică de 3% din Produsul Intern Brut.
Liderii majorităţii de dreapta, aflate la putere în Franţa refuză însă să accepte conceptul de "austeritate". Ceea ce dorim noi - spun ei - este puţină rigoare în materie de cheltuieli publice. Austeritatea începe când se măresc impozitele, ceea ce Guvernul François Fillon nu preconizează pentru moment.
Sindicatele au avut însă ocazia să repună în mod direct această întrebare, luni, 10 mai, în cursul unei întâlniri la Palatul Elysée, cu preşedintele Nicolas Sarkozy. Acesta continuă de fapt consultările cu principalii actori sociali, în vederea pregătirii unor reforme importante, cum este cea a sistemului de pensii.
Nu recurgem la nici un fel de măsuri de austeritate, a spus el, dar suntem obligaţi să facem economii. Anul trecut, pentru stimularea puterii de cumpărare, statul a oferit prime de câte 150 de euro, de care au beneficiat trei milioane de familii. Anul acesta, însă, măsura nu se mai aplică.
Miercuri, principalul instit
