Nu este vina noastra!
“In momentul in care guvernul din Grecia a anuntat reduceri de salarii si pensii, sindicalistii au iesit in strada sustinand ca nu din cauza lor tara a ajuns in situatia in care a ajuns. Prin urmare, nu este normal ca ei sa plateasca oalele sparte de catre cei aflati la guvernare. Saptamana trecuta, dupa ce presedintele Romaniei a anuntat masuri similare, reactia sindicalistilor romani a fost exact aceeasi. Pot fi ei condamnati ca au asemenea reactii? Nu!
Bineinteles, nu pensionarii sunt de vina ca politicienii, din considerente politicianiste, au marit pensiile atat de mult, incat bugetul asigurarilor sociale a intrat practic in faliment. Ce ar fi trebuit sa faca pensionarii in momentul in care guvernul le marea pensia? Sa refuze maririle?”
(Cristian Orgonas)
Termenul “vina” duce discutia pe un teren lunecos; vinovatia ar apartine celor care ar fi trebuit sa faca ceva si n-au facut, sau invers, scrie Doc, pe blogul lui.
Or, la fel ca in alte cazuri (”echitabil”, de exemplu), fiecare poate considera, la modul subiectiv, cine sunt persoanele care ar fi trebuit sa faca sau sa nu faca ceva ceva. Pasarea vinii devine la fel de usoara si de lipsita de finalitate precum pasarea portocalelor sau a sursei taierilor bugetare de care vorbeam in articolul trecut. Din acest motiv, folosesc in schimb termenul “responsabilitate”, care inlocuieste in definitie pe “ar fi trebuit” cu “ar fi putut”, si astfel duce discutia intr-o zona stabila si obiectiva.
Acestea fiind spuse, e limpede ca politicienii sunt responsabili pentru situatia asta. Da, ei ar fi putut sa nu adopte masurile care ne-au dus aici, dar le-au adoptat. Ei au marit pensiile si celelalte cheltuieli bugetare pana la un nivel care nu poate fi sustinut. Pana aici sunt perfect de acord cu Khris. Mai departe, insa, realitatea este ca re