Cît de tare e noua BUGMafia & Villy. Mersi, Dragoş. 130 000 de accesări pe youtube în 3 zile. Oamenii ăştia reuşesc să nu dezamăgească de aproape 2 decenii. Pentru că ştiu ce vorbesc, pentru că dau formule memorabile, pentru că fac muncă de intelectual, de revoltat autentic, pentru că muncesc cu creierul în locul altora plătiţi special pentru asta.

BUG are o întreagă tradiţie în mesaj social, cu diverse etape. Acum vreo 6 ani apărea “Româneşte” (atunci era anti-Nastase, toata tabara Basescu cita din BUG – entuziastii de atunci sint sau dezamagiti, sau in sistem europarlamentari, politicieni, stipendiati de diverse feluri). Însă ce redescoperă acum BUG, în “Bag pula-n lume şi v-o fac cadou”, este îndemnul autentic la revoltă şi la recuperarea demnităţii. Rezumă în versuri simple sastiseala: am dat toţi cecul în alb timp de 20 de ani, dar s-a terminat. Pumni intelgenţi în faţă.

Bucata asta cred că e exact elementul care lipsea ca să-i facă indiscutabil pe băieţii ăştia artiştii numărul 1 din ultimii 20 de ani. Fără compromisuri majore, doar cu încercări soft-pop de înţeles, fără prostituţie inutilă. Nu au fost nici numărul unu la imaginaţie lingvistică, nici la inovaţie de sound, nici la prestaţie live. Dar au fost dintre cei mai vizibili profesori de demnitate. În fond, tot mesajul lor social se învîrte asupra unui unic concept: mîndria. Mîndria de cartier, mîndria de mic burghez care se descurcă fără să plece capul. Simplu. Şi totuşi, lecţiile populare de demnitate au fost copleşite de lecţii diverse de libertate de piaţă, nevoia sacrificiului, nevoia de UE, de blabla. Nu. Lucrurile sînt mult mai simple. Totul ţine de demnitate.

Noua bucată pate fi rezumată aşa: am aşeptat atîţia ani fără să zicem ceva, am crezut că o să fie bine, nu s-a întîmplat aşa; sîntem castraţi, sîntem oi, sîntem prea plecaţi în faţa unor europeni care iau aici spor de lum