Comunitatea turca, cu o identitate culturala aparte, nu-si poate ingriji mortii la Galati. Conform traditiei, turcii trebuie sa-si ingroape mortii in ziua cand au murit, de cand rasare soarele si pana apune, ceea ce in Galati nu e posibil pentru ca nu exista cimitir.
Vechiul cimitir turcesc nu mai este, 20 de hectare de morminte fiind rascolite de ateismul comunist. Ramasesera dupa revolutie, intr-o parcela, fix 197 de morminte tucesti, printre care si cele ale eroilor, dar s-au tot vandut locuri de veci in batjocura, osemintele au disparut si acum la Eternitatea, cel mai mare cimitir din Galati, au mai ramas numai zece morminte turcesti.
Cimitirul turcesc avea pe vremuri si o casa a intendentului, ingrijitorul mormintelor, demolata in 1982, precum si o cladire mortuara, in care cei decedati erau spalati si pregatiti pentru lumea de dincolo. Cladirea era ridicata din acelasi fel de caramida ca si geamia din port, demolata si ea in vremea comunistilor.
In lipsa unui cimitir turcesc la Galati, trupurile trebuie transportate in Dobrogea, unde pot fi inmormantate dupa toate regulile bisericesti.
Comunitatea turceasca galateana este mica, are 138 suflete, dar in crestere, plus ca sunt multi oameni de afaceri turci care lucreaza in zona.
Comunitatea turca, cu o identitate culturala aparte, nu-si poate ingriji mortii la Galati. Conform traditiei, turcii trebuie sa-si ingroape mortii in ziua cand au murit, de cand rasare soarele si pana apune, ceea ce in Galati nu e posibil pentru ca nu exista cimitir.
Vechiul cimitir turcesc nu mai este, 20 de hectare de morminte fiind rascolite de ateismul comunist. Ramasesera dupa revolutie, intr-o parcela, fix 197 de morminte tucesti, printre care si cele ale eroilor, dar s-au tot vandut locuri de veci in batjocura, osemintele au disparut si acum la Eternitatea