Ce este cel mai oribil în ce se întîmplă zilele acestea sau în ce se poate înţelege azi din evoluţiile ultimei perioade? După mine, nu ce se întîmplă la nivel economic sau social, ci la nivel politic. În ordine: Faptul că Băsescu a desfiinţat, practic, sistemul politic relativ democratic de pînă acum. Majoritatea nu o mai fac partidele, ci preşedintele. Parlamentul nu mai are nici un rol faţă de guvern. Şi dacă mai trece o moţiune de cenzură, Băsescu e în stare să-l mai numească încă o dată pe Boc, dacă încă mai are ceva de stors din el. Îl cred în stare s-o mai facă încă de cinci ori pînă la terminarea mandatului, e suficient de rupt de orice. Practic, opoziţia, care se manifestă în primul rînd în Parlament, a fost anulată. Apoteoza unei fixaţii patologice asupra puterii. A fost ruptă înţelegerea tacită care a funcţionat la toate puterile politice de pînă acum din România: furăm cît putem, dar în schimb asigurăm o minimă administrare a ţării, nu cine ştie, dar aşa, cît să nu intrăm în colaps. Din informaţiile de presă şi din datele de buget, guvernele Boc au furat şi continuă să fure cel puţin cît fura guvernul Năstase; chiar mai sălbatic decît acesta, pentru că nu la fel de ştiinţific. Însă, dincolo de incompetenţă şi corupţie, care nu diferenţiază prea mult guvernul Boc de cele mai multe guverne din ultimii 20 de ani, marea problemă e paralizia acestui guvern, din cauză că Boc priveşte în sus spre preşedinte ca în ochii şarpelui Kaa. Miniştrii săi nu sînt neapărat mai proşti decît ai altor guverne (să nu uităm că există recorduri greu de depăşit, nu mai departe de Chiuariu, Adomniţei etc.), dar dacă nu au şef evident că o iau toţi razna şi iese haosul complet de acum. Totul din cauză că preşedintele trebuie să aibă control total asupra guvernului. Dar nu asupra a ceea ce face guvernul, lucru care îl interesează doar ocazional, de exemplu cînd e să intrăm în