Potrivit scenariilor guvernamentale, România este la doar doi ani distanţă de situaţia Irlandei şi la patru ani de cea a Greciei.
Fără tăieri de cheltuieli, datoria publică a României ar urma să ajungă la 62% din PIB până în 2012, a spus premierul Emil Boc, spulberând astfel mitul că România s-ar bucura încă de avantajele unui grad redus de îndatorare bugetară. Potrivit Eurostat, după trei ani de stagnare, la 12-13%, datoria publică a explodat în 2009 până la 23,7% pe final de an. Datele rectificate ulterior de Ministerul Finanţelor indică o datorie de 30,14% la sfârşitul anului 2009, care ulterior a scăzut până la 28,77% la sfârşitul lunii februarie. O creştere a datoriei de 15-16 puncte pe an nu este exclusă în condiţiile unui deficit bugetar mare, apropiat de 10% din PIB, la dobânzi împovărătoare şi pe o tendinţă de scădere a PIB. „E posibil", a comentat Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, scenariul lui Emil Boc. „Dinamicile nu sunt liniare. Dacă nu se iau măsuri, se poate ca datoria publică să accelereze", a spus Croitoru.
Irlanda: de la 25% la 64% în doi ani
Cel mai recent exemplu de creştere galopantă a datoriei publice este Irlanda. De la 25% din PIB în 2007, a crescut la 43,9% în 2008 şi la 64% în 2009. Acum, România plăteşte dobânzi de 1,8 miliarde euro pe an, adică 1,5% din PIB. O dublare a datoriei publice ar fi însoţită şi de creşterea dobânzilor - de la media actuală de 5% la un minumum de 7% -, ceea ce înseamnă, practic, triplarea costurilor cu dobânzile, până la 5 miliarde euro sau 4% din PIB. Cât al unui sector bugetar mare, ca educaţia sau sănătatea. Toate acestea ar avea consecinţe catastrofale.
Grecia: dobânzi cât bugetul educaţiei şi al poliţiei
Grecia, la un grad de îndatorare de 115% din PIB la sfârşitul anului 2009 (şi 140% prognozat pentru 2013), plăteşte anul acesta dobânzi de minimum 13 miliarde e