Maxim Bakiev, fiul preşedintelui kîrgîz Kurmanbek Bakieva, a fost numit în noiembrie 2009 şef al nou createi agenţii kîrgăze pentru investiţii, deşi avea doar 32 de ani şi pic de experienţă politică. Cinci luni mai târziu, după puciul de la începutul lui aprilie 2010, şi el şi tatăl lui au trebuit să-şi facă bagajele şi să fugă din ţară, scrie ziarul austriac Die Presse, citat de Agerpres.

Cazul celor doi ilustrează provocările cu care se confruntă preşedinţii autoritari din Asia Centrală. Preşedinţii Uzbekistanului, Kazahstanului şi Tadjikistanului se află deja de circa 20 de ani la putere, sosind vremea pentru alegerea succesorului. Aici nepotismul joacă rolul principal. Fostul preşedinte al Turkmenistanului, Saparmurat Niazov, a arătat la moartea sa, în 2006, ce înseamnă o predare fără probleme a puterii: imediat după ce a murit, a fost "uns" preşedinte dentistul său personal, Gurbanguli Berdimuhammedov, despre care se spune că ar fi fost fiul său nelegitim.

În Uzbekistan, se discută instalarea ca viitor şef al statului a fiicei actualului preşedinte, Gulnara Karimova. La cei 37 de ani, ea este profesor de economie mondială la universitatea din Taşkent şi ambasadoare extraordinară în Spania precum şi reprezentantă a Uzbekistanului la sediul din Geneva al ONU. Karimova patronează o marcă vestimentară denumită "Guli" şi este pe deasupra cântăreaţă pop şi poetă.

La fel ca şi Karimova, care a studiat la Harvard, şi fiica preşedintelui tadjic, Emomali Rahmon, Ozoda, a studiat la o universitate de elită, Georgetown University din Washington. Anul trecut, la vârsta de 30 de ani, a fost numită ministru adjunct de externe. În cursa pentru preşedinţie se mai află şi fratele Ozodei, Rustam, care, la cei 22 de ani ai săi, este preşedinte adjunct al Uniunii de Tineret, membru al prezidiului partidului popular democrat al lui Rahmon şi director în cadrul age