A descoperit sportul în anii adolescenţei. La 15 ani a fost legitimat la Electroputere, primul club de box, unde a făcut o carieră extraordinară.
Marcel a copilărit la ţară, dar în clasa a noua a venit în Craiova pentru a juca fotbal la juniorii Universităţii. De la fotbal la sportul cu mănuşi a fost un pas foarte mic. „Nu cunoşteam oraşul şi nu am ştiut unde să mă duc să mă înscriu la fotbal. Întâmplător am trecut pe lângă sala de sport de la Liceul Electroputere, unde avea loc exact atunci o gală de box. Am intrat, am fost extrem de impresionat de ce am văzut şi am rămas. Aşa a fost prima mea întalnire cu sportul cu mănuşi“, îşi aminteşte Marcel Sârba. După 11 ani de box a renunţat la activitatea de sportiv şi a început să antreneze, descoperind multe talente de-a lungul timpului.
Fotbalul, prima dragoste
Chiar dacă era angrenat în competiţii de box, făcea tot posibilul să meargă la meciurile importante ale Craiovei Maxima. „Era ceva senzaţional. Stadionul era plin şi pe vremea aceea erau fotbalişti foarte valoroşi. Sunt convins că şi dacă aş fi făcut fotbal tot printre primii eram. M-am născut cu acest spirit de învingător. După ultimul event cucerit, nu m-am mai dus pentru că nu mai aveam ce să văd“, povesteşte antrenorul de box.
Nu i-a plăcut doar fotbalul şi boxul, ci şi handbalul, Marcel practicând acest sport în perioada liceului. În privinţa performanţei sportive din prezent, maestrul de box a fost succint: „Sportul este în cădere liberă. Din cauza faptului că nu sunt resurse material performanţele vor fi din ce în ce mai scăzute“.
Marcel Sârba a explicat profilul unui pugilist adevărat pentru că mulţi confundă activitatea din ring cu cea din afara lui: „Niciodată un boxer nu începe un scandal, ci încearcă să îl aplaneze. Nouă ne place dreptatea şi folosim forţa doar pentru a ne apăra în afara ringului“.
