PNL-ul şi-a dat jos costumul, şi-a tras nădragii până la gât, şi-a lipit de ochi o lacrimă amestecată cu pământ strămoşesc şi ne-a ţinut o lecţie, cu hohote de plâns, despre "ţăranii noştri". Liderul absolut al acestei orgii demagogice a fost finanţistul, poetul şi romancierul Varujan Vosganian.
Urban prin excelenţă, liberal prin apucături politice, liric în privirea retrospectivă şi armean în gusturi gastronomice, fostul ministru de Externe şi actuala sosie a lui Crin Antonescu a dat o reprezentaţie de zile mari în Casa Tineretului din Brăila, în prezenţa a câtorva autocare - pardon, rate! - de "ţărani" de la "ţară", care urlau ca nişte tonomate stricate, într-o ambuscadă bine organizată, un singur lucru: Unde sunt sandvişurile care li s-au promis?
Alegerile pentru preşedinţia PNL Brăila au mers, dintr-o anumită perspectivă, ca unse. Boboc pleacă singur de la start, Boboc aleargă, Boboc câştigă. Acest tânăr liberal pare atins de fatalitatea victoriilor totale. În ritmul ăsta va ajunge preşedintele Tibetului. Cu un asemenea destin pe frunte, acela de a se lupta mereu cu el însuşi, Boboc va fi primit cu ghirlande de către înţelepţii tibetani, care consideră, înainte de toate, că a te război cu tine însuţi e a mai mare înţelepciune dintre înţelepciuni. Dar să revenim...
"Eu îi recomand preşedintelui ca, după ce termină de citit «Levantul» lui Mircea Cărtărescu, să citească şi «Ion» al lui Liviu Rebreanu. Câţi ţărani se uită în zare, fără nicio speranţă, doar-doar s-o opri cineva să le cumpere vinul, pe care şi aşa îl dau pe nimica? Pe aceşti oameni îi acuzi de evaziune fiscală? Să ne războim cu propriii ţărani?" Iată o mostră tare din discursul varujanian, care a impresionat prin avântul păşunist, retorica antiliberală şi tonul sugrumat de suferinţă de factură păunesciană. Şi nu poţi decât să răspunzi cu alte întrebări. Câţi orăşeni, domnu'