După ce am citit articolul de deschidere din "Obiectiv", intitulat "Stancu traduce afacerea Concordia", am dat pe gât ultima picătură de cafea ce lucea pe fundul ceştii şi mi-am spus: uite, domnule, că de data asta preşedintele CJ-ului s-a întrecut pe sine.

Lăsând la o parte orice tentativă de băşcălie şi antipatia pe care mi-o provoacă tipul de politician hapsân pe care îl reprezintă Gheorghe Bunea Stancu, trebuie să recunosc că atitudinea fermă pe care a avut-o Stancu vizavi de şleahta de funcţionăraşi incompetenţi ai Primăriei cocoţată pe dosarul "Concordia" mi-a modificat puţin optica. Da, am s-o spun răspicat, Stancu a reacţionat ca un bărbat. Iar intervenţia lui capătă cu atât mai multă greutate cu cât, în ţărăneasca telenovelă argentiniană a politicii brăilene, majoritatea aşa-zişilor noştri "politicieni" se poartă ca nişte cucoane baldosite care fac continuu apologia ciorbei de burtă.

"Ce-i drept, ca şi ordonator principal de credite, răspunde de toate, dar nu mi se pare corect ca eu, primar, să fac treaba unui funcţionar, atâta timp cât am făcut o comisie pentru asta. Nu mi se pare normal ca, dacă comisia face o licitaţie proastă, să zicem, să răspund eu. În fond, funcţionarii respectivi cu asta se ocupă, asta e în fişa postului lor, pentru asta iau bani. Primarul ar fi trebuit de prima dată să ia nişte măsuri administrative. Să îi cheme în comisia de disciplină, să îi sancţioneze la bani, ca să simtă", atinge Stancu problema situaţiei nasoale în care se află Simionescu, situaţie pe care, trebuie s-o spun, şi-a cam făcut-o cu mâna lui. Până şi viceprimarul Stănel Necula, renumit pentru nodurile în gât şi figura lui congestionată în faţa presei, s-a simţit dator să pună mâna pe biciuşcă. De fapt, ce s-o mai lungesc: mă aşteptam să văd un Simionescu furios, scos din minţi, pregătit să taie în carne vie! Mă aşteptam să văd trioul de pseud