Prima oara cand am ascultat (sambata, cred) cea mai recenta piesa de la BUG MAFIA – “Bag Pula-n Lume Si V-o Fac Cadou” m-a apasat in plex o singura senzatie: de moment zero, din ala gri, cand trebuie sa alegi ce sa faci mai intai cand totul pute: inspiri-scupi-si-stai–pe-loc, iti faci automat bagajele injurand (vizualizand in acelasi timp cum altii mii care au facut aceeasi chestie se incoloneaza catre aeroporturi) sau iesi din casa cu pumnul strans (convins ca te intalnesti cu altii care simt si fac acelasi lucru).
A doua oara (luni), am ramas doar cu niste tablouri, vii, ce-i drept (cam ca alea din scoala lui Harry Potter) colorate “vintage” – ca-n descrierile din “Romania pitoreasca”. Apropo, titlul asta – a fost “imprumutat” si el recent de un rapper roman – (Seby)
Costi a vorbit de lectia populara de demnitate si de protest, Dragos a subliniat “fragmentele care contin elemente emotionale, cu potential de instigare la revolta sociala” si asteapta sa vada cum evolueaza treaba ca “fenomen social (si) media”, in vreme ce pe Focusblog chestia asta e statuata simplu si dureros: “generatia web 2.0 este prea apatica”.
Azi, reascultand piesa, nu m-a lovit “instigarea”. Doar tristetea. Pentru ca indemnul colectiv, la nivel de limbaj, nu prea exista. Ca vrem noi sa-l vedem, pentru ca simtim cum deja ni se plimba cutite pe oase, si uneori cand ascultam BUG MAFIA ignoram de fapt muzica si ni se pare ca incepem sa transpiram adrenalina, e altceva.
Piesa nu spune nimic nou, contextul o crediteaza, insa, imens.
Poate ca ne vine sa dam din cap ca la góspel, Aleluia, alaturi de baietii astia (care merita aplauze pentru decizia de lansare online si cele peste 160.000 de vizualizari de pe youtube), pentru ca ei “spun lucrurilor pe nume”, dar asta-i tot.
Romania noastra “e de prada” si unica adresare la persoana a doua plural este “Ridicaţi d
