Liderii europeni s-au dus vineri la Bruxelles cu intentia de a semna acordul de 110 mld. euro destinat Greciei. Dupa doua zile anuntau masuri fara precedent, cu o valoare de 750 mld. euro, menite sa apere integritatea monedei unice. Ce s-a intamplat insa in culise? De la telefonul lui Obama la discursul dramatic al lui Trichet.
Nu a fost deloc usor pentru liderii europeni sa ajunga la un consens in ceea ce priveste modalitatea prin care extinderea crizei datoriilor din Grecia catre alte state din zona euro sa fie prevenita.
Pachetul de 750 mld. euro pus pe masa de guvernele din zona euro a avut insa la baza o propunere venita din partea Italiei, potrivit unui document publicat de cotidianul Sole 24 Ore si citat de Bloomberg.
Textul final al acordului dintre liderii europeni a fost inspirat din documentul intitulat "Planul B", pregatit de directorul general al Trezoreriei Italiei Vittorio Grilli. Documentul evidentia necesitatea crearii unui "fond menit sa stabilizeze moneda euro". "Fondul este finantat prin emisiuni de titluri de datorie sub egida Uniunii Europene si este autorizat sa cumpere obligatiuni emise de statele membre", se arata in documentul publicat de Sole 24 Ore.
Scepticismul germanilor, piatra de moara a pachetului de 750 mld. euro
Cancelarul german Angela Merkel era saptamana trecuta foarte ferma pe pozitii si excludea din start orice ajutor suplimentar pentru Grecia sau pentru alte state cu probleme, conform Financial Times. Dupa ce a avut o serie de discutii cu presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso si cu presedintele Bancii Centrale Europene Jean-Claude Trichet, Merkel a ajuns la concluzia ca nu doar Atena se afla pe buza prapastiei, ci intreaga zona euro.
Daca mai avea insa indoieli, un telefon din partea presedintelui Barack Obama, care solicita un raspuns rapid din partea Europei pentru a sta