De fapt, nu doar pe al nostru, ci pe al tuturor celor 27 de state membre UE. Mai exact, bugetul pregătit de guvern ar trebui prezentat executivului european, înainte de a fi trimis în Parlament pentru a fi votat, conform unei propuneri prezentate chiar astăzi. Comisia Europeană ar urma să verifice dacă bugetele respectă prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere, mai exact, dacă se respectă limita maximală a deficitului de 3%. După ce proiectul de buget naţional va fi analizat de Comisie, el ar urma să fie verificat şi de Consiliul miniştrilor europeni de finanţe , Ecofin. Dacă nu sunt îndeplinite criteriile cerute, statul respectiv ar urma să nu mai primească fonduri europene. Pentru România, un astfel de dublu control european nu ar fi neapărat un lucru rău, având în vedere ce guverne am avut până acum, ca şi efectul pozitiv al unui control extern asupra guvernării – putem să ne gândim, de exemplu, numai la reformele aplicate doar din dorinţa de a adera la UE. Dar, fireşte, state ce au guverne în stare să gândească cu propriul cap într-un mod eficient, precum Suedia, nu sunt de acord cu o astfel de cedare a unui drept suveran.

Propunerea făcută astăzi de Comisie vine ca urmare a acordului la care au căzut liderii europeni pentru a-şi coordona politicile bugetare. Pe europeni îi împinge însă de la spate şi FMI. Suit pe cai mari, acum în calitate de cosalvator al Greciei şi participant la fondul european de salvare, Fondul, prin directorul său, Dominique Strauss-Kahn, îşi permite să le dea indicaţii liderilor europeni şi să îşi bage coada în politicile europene. Strauss-Kahn le cere europenilor să îşi coordoneze mai bine politicile bugetare. Mai mult, propune chiar ca legislaţia europeană să fie modificată în aşa fel încât, în cazuri de criză, unele state să poată transfera, pe termen scurt, o parte din buget către statele aflate într-o situaţie difi