Citez dintr-o carte de economie aparuta in 1934 si in care este analizata reactia Guvernului la criza din 1931: “In anul 1931 criza se agravase din ce in ce. Datoria publica la 1 ianuarie 1931 se ridica la 184.757.988.459 lei. Bugetul general al statului anunta reduceri de cheltuieli din cauza crizei care a luat un caracter actual si acut. Bugetul se reduce in urma votărei cu 3.426 miliarde de lei rezultati in urma aplicărei curbei de sacrificiu asupra salariilor functionarilor din Ministere si Regiile Publice Comerciale, scrie Dan Popa pe blogul lui.

Din cauza scăderei prețurilor ca urmare a deprecierei valorii productiei agricole, economia țărei a suferit pagube insemnate. Deprecierea a cuprins produsele agricole, forestiere si petroliere reducându-se astfel exportul, determinând restrăngerea tranzactiilor. Intr-un cavant, sistarea urcării vieții economice.

Dupa ce a scazut salariile, Guvernul de atunci a redus masiv numarul functionarilor, desfiintand institutii

Redresarea economica se incearca prin folosirea unui imprumut extern numit de desvoltare si acordat de un consortiu international (similar imprumutului de acum cu FMI- n.m.DP) In iulie, drept consecinta a stărei economice generale cari se agrava din ce in ce, Guvernul supune Camerei Deputatilor o rectificare. Raportul Guvernului cerea desfiintarea Caselor Autonome, a regiilor publice comerciale precum si suspendarea oricaror contracte cari s-au dovedit a fi creiate in dauna Statului. (reducerea numarului de functionari se facea prin desfiintarea institutiei si reinfiintarea ei cu un numar injumatatit de personal- n.m DP)

S-a infiintat casa de Amortizare, prin care arieratele au fost reduse

Fata de imprejurari atat de dificile, in 1932 se calculeaza un buget de adaptare, după cum il numea ministrul de Finante C. Argetoianu. Pentru echilibrare, se voteaza infiintarea unui im