Unul dintre pictorii începutului de secol XX, a cărui artă se distinge prin particularitatea mesajului transmis şi a stilului care l-a impus în epocă, este Camil Ressu (1880-1962). Lucrările sale continuă şi astăzi să-i atragă pe colecţionari. Ultimele tranzacţii de la casele de licitaţii bucureştene l-au readus în atenţia publicului amator de artă şi a specialiştilor domeniului. Două lucrări semnate de cel pe care contemporanii îl numeau "artist al ideilor mari", şi anume uleiurile pe carton "Odihna modelului" şi "Înmormântare la ţară" (unul dintre studiile pe această temă) au fost adjudecate, primul pentru 48.000 lei, respectiv 22.000 lei. Un motiv în plus, pentru noi, de a face o scurtă incursiune în anecdotica referitoare la celebra sa compoziţie "Înmormântarea la ţară". În cartea sa, "Colecţionarul mecena Alexandru Bogdan Piteşti", Petre Oprea vorbeşte despre împrejurările în care Camil Ressu a realizat lucrarea amintită. Cunoscătorii ştiu din literatura de specialitate că Alexandru Bogdan Piteşti ( 1871-1922) a organizat, la moşia sa din satul Vlaici, judeţul Olt, primele tabere de creaţie. Aici erau invitaţi în fiecare vară pictorii şi scriitorii pe care Bogdan Piteşti îi preţuia pentru talentul lor deosebit. Graţie demersurilor făcute de marele colecţionar, Ressu a reuşit să-şi realizeze visul.

Cum a pictat "Înmormântarea la ţară"

"Până la pictarea acestei lucrări" - începe istoricul şi criticul de artă Petre Oprea, evocând acest moment surprins de pictor în volumul său de amintiri - Ressu a trecut prin multe peripeţii. Potrivit convingerii sale - "nu cred că-i este permis unui pictor de talent, şi mai cu seamă realist, să zugrăvească ţărani şi muncitori, fără a avea în faţă modelul din realitate" - s-a adresat preotului satului, rugându-l să-i pozeze împreună cu câţiva ţărani, pentru a picta o înmormântare. Răspunsul a fost un cat