Cand ajungi sa tai pensii de 700 de lei cu 15% pentru economii, iar mii de nou-nascuti sa plece din spitale nevaccinati pentru ca in Ministerul Sanatatii este vraiste, cum se intampla acum, nu inseamna nici ca esti de dreapta, nici ca relansezi economia, nici ca faci reforme pentru a nu fi un "stat social".
Nu mai inseamna nimic. Inseamna doar ca cei tineri, cei maturi, cei activi nu mai pot sa-si creasca copiii si sa isi intretina varstnicii. Inseamna extinctia. Inseamna scaderea populatiei. Ceea ce se si intampla, cu 166 de romani zilnic, asa cum a comunicat ieri Statistica.
Si mai inseamna ceva: ca incercarea de a opri in sfarsit risipa din sectorul public poate fi subminata de catre cei care vor incerca sa-si conserve privilegiile chiar prin scoaterea in fata a acestor situatii, cu adevarat inacceptabile.
Contextul actual trebuie folosit in sfarsit pentru a pune ordine in salarizarea atat a bugetarilor, cat si a numarului de salariati din administratia publica, care a scapat de sub control in ultimii cinci ani.
Pentru a scapa de bugetarii in plus, este simplu: se ia schema de personal din 2005, se compara cu situatia din 2010 si se ajusteaza la nivelul din 2005. Spre exemplu, in 2005 erau 170.000 de angajati in administratia publica, acum sunt 230.000. Luati birou cu birou, in primarii si ministere, si taiati pana la nivelul din 2005. Simplu.
Taierile de cheltuieli de acum inseamna de fapt esecul legii salarizarii unitare, care ar fi trebuit sa reduca risipa cheltuielilor cu salariile si sa imbunatateasca nivelul de salarizare al profesorilor si al medicilor comparativ cu cel al functionarilor si politistilor. Ziarul Financiar a scris inca de la inceputul anului ca economiile obtinute prin legea unica a salarizarii erau infime: doar 0,1% din PIB. Din start bugetul a fost construit gresit. Legea salarizarii unitare si cea a reducerii
