Profesorii spun însă că merită să se cheltuie aceşti bani pentru promovarea românismului în Basarabia. În plus, creşterea numărului de studenţi basarabeni şcolarizaţi pe banii româneşti ar putea aduce beneficii şi bazei materiale a Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi.
Semnarea tratatului de colaborare dintre România şi Republica Moldova are printre efectele imediate şi reactivarea Facultăţii Trasfrontaliere de la Cahul. Asta după ce de mai mai bine de doi ani promoţiile de studenţi de acolo mergeau în lichidare şi niciun profesor de la Galaţi nu a mai mers la Cahul.
Avalanşă de studenţi
Odată reactivată, facultatea va avea din nou foarte mulţi studenţi. „Propunerile noastre sunt pentru 360 de studenţi moldoveni şi ucraineni la licenţă şi 100-120 de locuri pentru masteranzi", spune prof. Iulian Bîrsan, prorector cu strategia universitară şi relaţia cu Republica Moldova şi Ucraina.
În total vor fi rulate opt specializări, pentru fiecare dintre ele urmând să fie patru-cinci norme didactice. Calculul hârtiei arată că vor face naveta la Cahul aproape 100 de cadre didactice, pentru care vor primi diurne de aproximativ 11 dolari.
Alocaţia bugetară per student este în acest moment în jurul sumei de 3.000 de lei pe an. Pentru fiecare specializare alocaţia se calculează în funcţie de un coeficient de multiplicare.
„Pentru facultatea de litere, istorie şi ştiinţe economice coeficientul este 1, pentru ingineria produselor alimentare coeficientul este 1,75. Cei mai mari coeficienţi sunt la arte şi la medicină. Ei bine, aceşti coeficienţi sunt valabili pentru studentul român. Pentru cel de peste Prut, se dublează", spune profesorul Iulian Bîrsan.
Am încercat să aflăm de ce se preocupă atât de mult statul român de şcolarizarea, pe mulţi bani, a studenţilor din Republica Moldova.
„Păi, ducem acolo românismul. Este bine să avem din
