Taierea salariilor si a pensiilor vine din faptul ca FMI nu a acceptat rostogolirea datoriilor practicata in bugetul nostru de stat. In discutiile cu FMI (de miercurea trecuta - cand nimeni, nici din echipa noastra si nici de la FMI, nu putea preciza ce masuri vor fi luate, desi mass-media dadea drept certa cresterea TVA si a impozitului pe profit) momentul de cumpana a aparut deoarece partile aveau opinii diferite despre cifra deficitului bugetar; noi sustineam ca, in cel mai rau caz, vom inregistra un deficit de 6,9%, in timp ce FMI sustinea ca, in cel mai bun caz, deficitul s-ar situa la 9,9%.
La mijloc se afla o divergenta contabila.Ai nostri nu au inclus in calculul deficitului dobanzile la creditele luate de stat de la bancile comerciale (titlurile de stat) pentru ca le “rostogolisera” la plata pentru anul viitor; la scadentele de anul acesta, in loc sa plateasca imprumuturile si dobanzile lor, statul a emis din nou titluri care le acopereau valorile cumulate. Si in felul acesta, au “evaporat” contabil circa 3% din deficitul bugetar, pentru ca imprumutul nu intra la calcul. Ci, doar dobanda.
“Schema Ponzi” in buget La sfarsitul anului 2008, PIB-ul nostru era de aproximativ 550 miliarde RON, iar deficitul bugetar a fost de 5,5% din PIB, adica 30,2 miliarde RON.
In anul 2009, MFP s-a imprumutat de la bancile autohtone pentru a acoperi deficitul, cu o dobanda medie de 14%.
In 2010, cum nu a reusit sa ramburseze nici capitalul, nici dobanzile, ci le-a rostogolit pentru 2011, s-a mai imprumutat odata cu o dobanda medie de 8%, pentru acelasi deficit din 2008. Cumulat, pentru deficitul din 2008, ar trebui sa platim, pana la sfarsitul lui 2010, aproximativ 6,6 miliarde de RON.
In 2009, la un PIB de aproximativ 500 miliarde RON, MFP a facut un deficit de 7,9% din PIB, adica de 39,5 miliarde RON. Pentru acoperirea lui, in
