Tergiversările pe tema traseului centurii ocolitoare ar putea duce la pierderea banilor europeni. Într-o lună, Comisia Europeană aşteaptă spre analiză un proiect disputant de mai bine de jumătate de an şi care nu are aviz de mediu şi nici acceptul locuitorilor oraşului

Proiectul centurii oraşului este inclus la pachet cu rutele ocolitoare pentru Gheorgheni şi Miercurea Ciuc şi beneficiază de o finanţatare de aproape 70 la sută din fonduri structurale şi de 30 la sută din fonduri de la bugetul de stat, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Firma care se ocupă de proiectarea celor trei trasee de ocolire, Iptana SA, a finalizat studiile pentru Miercurea Ciuc şi Gheorgheni, dar s-a blocat la Bistriţa. Opoziţia consilierilor locali şi a bistriţenilor care locuiesc în zona pe unde va trece centura ocolitoare pune în pericol obţinerea finanţării de 110 milioane de euro.

Nu vor centura pe lângă pădure

Zeci de bistriţeni şi-au exprimat nemulţumirea faţă de traseul stabilit şi validat de CNADR pentru centura ocolitoare a oraşului. „Indiferent ce se va întâmpla, noi vom continua demersul. Acest traseu s-a făcut fără a fi anunţat nimeni, niciun cetăţean", spune Silivan Crăciun, un bistriţean de 57 de ani. Acesta adaugă că deja s-a semnat o petiţie şi a fost depusă la Comisia Europeană. La fel de nemulţumiţi de traseu au fost şi consilierii locali. Aceştia au votat contra centurii sud. „Cunoaştem istoria proiectelor prin Ministerul Transporturilor şi nu ne-a zis nimeni că trebuie să facem o centură pe malul Bistriţei, prin pădurea Codrişor", a spus consilierul Gheorghe Tuţă. Votul consilierilor este, însă, unul de recomandare, şi nu poate dicta decizia CNADR, co-finanţator în acest proiect.

„Suntem la un priveghi, iar mortul e ocolitoarea oraşului"

Aşa a descris primarul Ovidiu Creţu rezultatul d