Încă de la inventarea ei, fotografia a provocat numeroase controverse de ordin etic şi juridic. Expoziţia Controverse, justiţie etică şi fotografie prezintă o cazuistică impresionantă cu ajutorul căreia putem retrasa istoria artei fotografice şi a statutului fotografului din 1839 pînă în prezent. Ce e intim şi ce e de interes public? Ce ai voie să fotografiezi şi cui ai voie să arăţi? Cine şi de ce poate interzice în materie de fotojurnalism? Care sînt resorturile manipulării prin imagine? Şi, pînă la urmă, la ce te uiţi cînd te uiţi la o fotografie? Pentru un obiectiv (fotografic), totul e subiectiv... În expoziţia prezentată de Musée de l’Elysée Lausanne la Viena apar peste 100 de fotografii: ele au fost cenzurate sau folosite pentru a manipula; au fost interzise sau, dimpotrivă, reproduse obsesiv; au devenit iconice datorită conţinutului sau au fost uitate pentru că vin dintr-o epocă despre care nu vrem să ne mai amintim. Şocul vizual nu este egalat decît de uimirea pe care ţi-o stîrneşte povestea acelor imagini, înscrisă, cu litere minuscule, lîngă fiecare clişeu. Iată două provocări:

● Frank Fournier, Omayra Sánchez, (1985)

În noiembrie 1985, Frank Fournier se află în Columbia pentru a documenta erupţia vulcanului Nevado del Ruiz. Alunecările de teren au provocat deja moartea cîtorva zeci de mii de oameni. Tînăra Omayra Sanchez este prinsă sub dărîmături. Timp de trei zile, chinurile ei sînt urmărite de zeci de reporteri. Picioarele şi şoldurile îi sînt prinse undeva, sub nişte resturi, întregul sit este inundat, toate tentativele de salvare eşuează. Fetiţa moare, în cele din urmă, după trei zile în care toate zbaterile i-au fost urmărite şi transmise în direct de numeroase televiziuni. Aflat la faţa locului, Frank Fournier realizează cîteva fotografii cu tînăra încă în viaţă. Este copleşit de sentimentul neputinţei: nu poate face nimic pentru