În timp ce populaţia se ia cu mâinile de cap din cauza măsurilor de austeritate anunţate de guvern, parlamentarii sunt preocupaţi să îşi ascundă prin lege bijuteriile şi tablourile şi, în orice caz, să transforme Agenţia Naţională de Integritate într-o frecţie la picior de lemn. Parlamentarii îşi vor putea completa cum vor ei, greşit sau fictiv, declaraţia de avere, pentru că nu vor mai fi traşi la răspundere, comisiile de cercetare ale averilor nu vor mai fi înfinţate, capii sindicatelor nu vor mai fi căutaţi la avere, iar persoanele ce candidează la funcţii publice nu vor mai trebui să depună declaraţii de avere. Alt amendament prevede ca bijuteriile şi tablourile în valoare de peste 5.000 de euro vor fi incluse doar în declaraţiile confidenţiale. Aceste amendamente au fost incluse în legea ANI de către Comisia Juridică şi cea a Drepturilor Omului din Senat, cel mai aprig susţinător al lor fiind Gyorg Frunda. Până şi Cătălin Macovei s-a arătat surprins de faptul că cei mai mari duşmani ai Agenţiei au părut să fie UDMR-iştii şi PDL-iştii.

Ambasadorul Statelor Unite a reacţionat prompt, vorbind despre modificarea legii ca despre “o mare dezamăgire”. De altfel, ANI a fost înfiinţată la presiune din exterior, impusă practic de Comisia Europeană pentru a combate corupţia din România. Funcţionarea Agenţiei a fost unul din puţinele puncte bune înregistrate în rapoartele pe justiţie referitoare la România venite de la Bruxelles. Acum, când rapoartele pe justiţie nu mai aduc transpiraţii reci guvernanţilor, ei îşi permit să găsească noi mojloace de a dosi averile nejustificabile.

Agenţiile pentru libertatea presei, ca şi IPP şi SAR, îi cer preşeditelui Traian Băsescu să nu promulge această lege în forma actuală. Cred că nu o va face. Nu numai pentru că ANI este copilul său de suflet, ci şi pentru că are nevoie de o gură de aer curat între toate înjurăturile