În pofida semnalelor legate de necesitatea unui control mai eficient al gestionării fondurilor europene, în contextul actualei crize economice, România şi Bulgaria rămân campioane la fraude europene. În ţară există o mare problemă legată de condamnările date în cazuri de deturnări de fonduri europene şi de recuperarea sumelor cu care a fost prejudiciat bugetul comunitar.

Fraudele scad în Vest, cresc în Est

Pentru că recesiunea a făcut ca sumele cuvenite bugetului comunitar să fie colectate mai greu, s-a pus accent, la nivelul Comisiei Europene şi al Parlamentului European, pe necesitatea îmbunătăţirii mecanismelor de control a gestionării fondurilor comunitare acordate pe bază de proiecte. Astfel, ca rezultat al acestei politici, fraudele cu fonduri comunitare s-au redus în statele membre, cu peste 200 de milioane de euro. Această tendinţă, raportată ca medie, nu se regăseşte în cazul situaţiei unor state est-europene recent integrate, precum România sau Bulgaria. Astfel, pentru cele două state estice se remarcă o creştere anuală cu 152% a sumelor deturnate, în timp ce procentul în care aceşti bani sunt recuperaţi a scăzut cu peste 15%.

În acest context, deputaţii europeni au cerut Bulgariei şi României, într-o serie de interpelări recent expuse în Parlamentul European, să îşi creeze capacităţile administrative pentru gestionarea fondurilor U.E., să elimine cazurile existente sau potenţiale de conflict de interese în gestionarea fondurilor, să îmbunătăţească procesul de supraveghere şi transparenţă a procedurilor de achiziţii publice la nivel central, regional şi local şi să introducă rapid şi să comunice Comisiei măsurile necesare cu caracter preventiv, corectiv şi/sau disciplinar. Parlamentarii europeni consideră că în Bulgaria şi România sectorul achiziţiilor publice, inclusiv al celor făcute din bugetul unor proiecte cu fina