Doua manifestatii, politia la mijloc. De Vatertag, in orasele germane a avut loc o puternica mobilizare de forte de ordine. Desi Ziua Tatalui coincide si cu o sarbatoarea crestina, pentru cei mai multi barbati de pe teritoriul federal ea se reduce la un tur de forta cu halba de bere. Se bea pana la coma alcoolica, se ajunge la certuri si violente. De Vatertag ies in strada si „maroniii”, purtatori de parole extremiste de dreapta, nostalgici ai nazismului si ai tatilor venerabili, care au purtat razboi. De cativa ani insa, extrema dreapta e permanent contracarata de „pestriti“.

Dupa parole si simboluri datatoare de forta si energie ofteaza unii batrani nostalgici ai raptului organizat, de pe vremea lui „Adolf al nostru”. Ofteaza si unii dintre urmasii lor, patroni de intreprinderi mici si mijlocii amenintate de faliment. Ofteaza si adversarii unificarii Germaniei, care le-a adus comunistii, pe „Ossies” (germanii din fostul RDG) pe cap. In mod paradoxal insa, nu doar intre autohtoni se ascund spirite puternic inclinate spre dreapta.

„Pentru majoritatea tinerilor intervievati, cuvantul evreu are o nuanta peiorativa”. Aceasta este concluzia unui studiu cu titlul „Fenomene care pericliteaza democratia”, rezultata in urma unui sondaj de opinie, initiat anii trecuti sub genericul „Antisemitismul la tinerii musulmani din Berlin”. Sondajul efectuat pe un segment de peste o suta de tineri turci si arabi din cartierele capitalei germane releva inclinatii spre „uzitarea de parole antisemite ieftine, uneori insotite de amenintari cu violenta, sau de declaratii de simpatie fata de Hitler”.

Paradoxal, astfel de expresii apar in gura unor imigranti din ghetto-ul Capitalei. Fenomenul este caracteristic si altor orase, proliferand in mediul underground si al adolescentilor. Vremurile economice tulburi si deruta maturizarii ii fac pe teen-ageri sa cau