- Cultural - nr. 546 / 13 Mai, 2010 Pe Bradut Florescu nu l-am cunoscut, desi mi-ar fi placut. Dupa ce o cunostinta mi-a trimis acest articol al sau, mi-am dat seama ca, de fapt, gandim la fel. Nu suntem singurii, probabil alte milioane de romani gandesc la fel ca noi. Deocamdata doar gandim…Rascolitor acest articol. Sinceritatea, realismul si dramatismul, pe care le denota, nu mai necesita niciun alt comentariu in plus. Cititi si meditati, va rog: "Cand te desparti din vina ta, incerci o vreme sa te lupti cu ireversibilul, iti dai seama ca n-are sens, te lamentezi de forma si renunti. Cand te desparti din vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa intelegi ce s-a intamplat. Iei povestea de la capat, pas cu pas, si te chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt drum. La fel se intampla si atunci cand te desparti de tara ta. Dezamagit, inselat, manios, indurerat. Nu ti-e usor s-o lasi. Tara si mama nu ti le alegi. Te asezi pe celalalt mal al lumii si cauti raspunsul: ce s-a intamplat cu tara mea de-am fost nevoit s-o parasesc? Romaniei i-a disparut rostul... E o tara fara rost, in orice sens vreti voi. O tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost, cu drumuri fara rost, cu bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni si inselatorii care nu duc nicaieri. Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pamantul si credinta. Batranii. Romania ii batjocoreste cu sadism de 20 de ani. Ii tine in foame si in frig. Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii, calcati de masini pe trecerea de pietoni. Sunt scosi la vot, ca vitele, momiti cu un kil de ulei sau de malai de care, dinadins, au fost privati prin pensii de rahat. Vite slabe, flamande si batute, asta au ajuns batranii nostri. Caini tinuti afara iarna, fara macar o mana de paie sub ciolane. Dar, ce