Imi place cand cineva trece de la o atitudine la alta, de la o credinta la opusul ei, fara ca macar sa isi dea seama. Echilibristica intre concepte si paradigme, arta sofistica si tot ce decurge de aici – sunt bune, sunt toate semne ca persoana respectiva e capabila de dialog. Iar, uneori, acesta ramane cel mai de seama bun pe care il putem avea in comun.
Imi plac si moralistii, chiar si atunci cand discursul lor devine mai autoritar decat e necesar. Pana la urma, morala in sine reprezinta autoritatea cuiva asupra altcuiva. Sa nu ne pierdem in generaliati. Fumurescu i-a tras zilele trecute de urechi pe Rogozanu si Laura pentru incitare la … scoatere si fluturare in public a obiectelor contondente si periculoase, dupa modelul BUG Mafia. Nu e tinta mea corectitudinea disputei. Treaba lor pana la urma cu ce si cum se plimba prin public.
Depinde de atat de multe lucruri scoaterea si bagarea, uneori e atat de complicat procesul, incat cred ca pana si baietii de la BUG Mafia s-ar rusina, daca ar fi sa isi puna in practica discursul. Trec si peste apelul suficient al moralistului catre impricinati de a-si folosi “mai bine” mintea, in schimbul rusinii. E iarasi o problema de perspectiva. Depinde de unde privesti omul. Apelul la cumpatare e intotdeauna bun.
Dar sa vii a doua zi, draga Fumurescu, si sa ne arati locul unde sa o bagam, motivele pentru care ar trebui de data asta sa nu ne mai folosim “mintea” si sa ne dai si indicatii de folosinta… sincer, ma apuca rasul. Revin, ca m-ai pierdut. Prima nedumerire: adica tinta noastra nu era buna? Sau doar tinta ta e buna? Sau crezi ca cei care isi usurau nervii aruncand cuvinte urate o faceau de dragul artei?
In fine, cred ca se poate croseta inca mult pe ideea asta. Ma opresc, pentru ca nu vreau sa imi imaginez ca ai vrut sa ne spui, de fapt, ca in Basescu si (doar PDL) nu merge sa ne-o bagam, pentru ca o
