Suntem mereu pe fuga, ocupati, stresati, uneori panicati, muncim mult si uite asa ardem etape importante din viata noastra.
Fac asta adultii, dar si copiii care nici macar nu mai stiu ce e aia copilarie aruncandu-se in bratele unei maturitati deformate care o sa le lase un gust amar. Daca eu pe la 12 ani ma jucam inca cu papusile sau “Flori, fete sau baieti” acum joaca lor s-a simplificat doar la fete sau baieti, fara papusi sau flori.
Ma cutermura cand aud franturi de povesti sau surprind discutii intre acesti copii mari de azi care sunt preocupati de sex sau alte tehnici care poate pentru unii adulti se incadreaza la categoria perversiuni. Si uite asa ajung la concluzia ca au sarit etapa in care se cerea prietenia, iubirea inocenta se consuma doar prin tinutul de maini.
Dar nu cred ca e doar vina lor pentru ca se stie ca adultii sunt cei care le ofera educatie si modele. Ei vad cum noi ardem etapele pentru ca suntem grabiti, ocupati si stresati. Muncim mult, dar uneori nici noi nu stim pentru ce sau de ce. Pentru ca ne consumam tot timpul cu asta si nu mai avem timp sa ne bucuram de micile placeri ale vietii. Apostolul Pavel scria in Biblie ca fiecare lucru isi are vremea lui. Eu cred ca el stia ce spune si poate ar trebui sa ne uitam cu atentie la ce facem ca sa nu mai ardem etape importante care ne ajuta sa fim fericiti.
In ciuda perioadei stresante in care traim poate e timpul sa ne facem ordine in prioritati. Doar asa vom reusi sa facem fata fluxului de lucruri negative care ne asalteaza. Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
Suntem mereu pe fuga, ocupati, stresati, uneori panicati, muncim mult si uite asa ardem etape importante din viata noastra.
Fac asta adultii, dar si copiii care nici macar nu mai stiu ce e aia copilarie aruncandu-se in bratele unei maturitati deformate care o sa le lase un gust amar. Daca eu pe la 12 ani
