După şase luni de aplicare a Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor instituţii publice şi raţionalizarea cheltuielilor publice, lege care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat, se dovedeşte că măsura n-a adus, nici pe departe, mari economii la bugetul de stat.

De exemplu, în judeţul Cluj doar 30 de persoane au fost în situaţia de a renunţa la pensia de stat care depăşea suma de 1.693 de lei în favoarea salariului pe care îl primeau de la instituţiile unde erau angajaţi, ne-a declarat directoarea Casei de Pensii Cluj, Adriana Antoci, care a precizat că, în tot judeţul Cluj, au existat 110 cazuri de angajaţi în sistemul bugetar care încasau şi pensii, şi salarii.

Aleşii locali pot încasa legal şi pensia, şi salariul

Legea nr. 329/2009 i-a omis însă pe aleşii locali - primari, viceprimari, preşedinţi de consilii judeţene şi vicepreşedinţi. Cei în cauză, deşi au pensii de peste 1.693 de lei, încasează în continuare pensia şi salariul pe care îl primesc de la instituţiile publice unde lucrează.

Specialiştii în domeniul muncii explică: aleşii locali nu sunt încadraţi cu contract individual de muncă şi, deşi primesc indemnizaţii de la bugetul statului, nu se încadrează în categoria bugetarilor prevăzuţi de Legea nr. 329/2009. În prezent, niciun ales local nu a renunţat la cumulul pensiilor cu salariul, sub motivul că ei nu sunt încadraţi în baza unor contracte individuale de muncă şi nici nu sunt numiţi în funcţie - cazul magistraţilor.

Adriana Antoci explică situaţia prin faptul că, în cursul anului 2009, legea pensiilor a fost modificată în sensul că aleşii locali, aleşi prin vot direct, viceprimarii şi preşedinţii de consilii judeţene, nu mai trebuie să plătească contribuţii la sistemul de sănătate şi social.

„În legea prin care se interzice cumulul pensiei cu salariul, la articolul 17,