LECŢIA DE ECOLOGIE „Din păcate românii sunt comozi şi nu fac efortul de a colecta selectiv deşeurile şi de a le duce la reciclat”, spune Cristina Dan, o tânără de 27 de ani, care colectează selectiv de trei ani, de când au apărut primele containere colorate în apropierea blocului în care locuieşte din cartierul bucureştean Militari.

Deşi trebuie să meargă o staţie de autobuz pe jos, până la containere, spune că nu vede în asta o corvoadă. „Săptămânal sau o dată la două săptămâni ies cu o pungă mare din plastic plină cu ambalaje din plastic şi cu una de hârtie plină cu hârtie şi le duc la reciclat”, spune tânăra care este profesoară în Capitală.

Ca ea nu sunt prea mulţi oameni. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care suntem aşa de departe de ţintele de reciclare impuse de Uniunea Europeană, odată cu aderarea la spaţiul comunitar. Anul acesta, spre exemplu, România trebuie să recicleze 14% plastic, 60% hârtie şi 44% sticlă şi 50% metale. Ţintele cresc progresiv până în 2013 şi neîndeplinirea lor poate atrage amenzi usturătoare.

FOTO evz.ro

Circuitul reciclarii plasticului

Lene sau lipsa infrastructurii?

„Eu nu colectez selectiv. De ce să fac asta? Pubele nu sunt lângă casă, bat drumul până la ele, se mai şi uită lumea ciudat la mine că umblu cu gunoi după mine. Sincer, nu-mi iese nimic din asta”, spune George, care are 30 de ani şi lucrează în IT. Locuieşte la două staţii de autobuz de containere şi consideră „un efort” dusul deşeurilor de reciclat atâta drum. „Dacă aş avea la bloc pubele, poate aş duce la reciclat”.

Tânăra profesoară crede că românii sunt atât comozi, dar şi lipsiţi de infrastructura potrivită pentru reciclare. „Containerele la care duc eu deşeurile pentru reciclat nu aparţin statului şi nu sunt peste tot în Capitală”.

Situaţia este similară şi în ţară, unde unele primării