Izolaţia celulozică asigură un grad ridicat de confort termic, iar tehnologia modernă foloseşte ca materie primă hârtia de ziare reciclată.
Deşi pe pieţele europene, în special nordice, se foloseşte cu succes de zeci de ani, la noi izolaţia celulozică nu este foarte populară, parţial din lipsă de informaţii, dar şi dintr-o oarecare reticenţă la nou. Cu toate acestea, celuloza este un foarte bun izolator termic.
Izolaţia celulozică modernă foloseşte ca materie primă hârtia de ziar reciclată, din care se extrag fibrele sale brute, tratate apoi cu aditivi speciali pentru a căpăta proprietăţi ignifuge sau protecţie faţă de dăunători. Se poate folosi pentru realizarea izolaţiei termice atât pentru pereţi, podele, cât şi pentru tavane şi acoperişuri, asigurând totodată o protecţie fonică ridicată.
Utilizată şi la mansarde
„Această tehnologie a pătruns la noi din 2003 şi se dezvoltă încet-încet. Celuloza are avantajul că este materialul cu cel mai bun coeficient termic”, ne-a declarat Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România.
Potrivit acestuia, izolaţia celulozică poate fi proiectată pe orice fel de structură, iar de obicei este folosită la interior şi la mansarde. Georgescu explică de ce nu a făcut „valuri” până acum: este un produs nou şi necesită o aplicaţie specială, făcută de profesionişti, faţă de polistiren, de pildă, care poate fi aplicat de oricine. Fibrele de celuloză sunt suflate mecanic în locurile dorite printr-un furtun, creând o „saltea”, care are aspectul lânii.
Izolaţia celulozică are avantajul că se instalează repede. De pildă, o suprafaţă de 120 de metri pătraţi poate fi acoperită în 3-4 ore cu un strat de 10 centimetri, în funcţie de complexitatea structurii, spune Gigi Huţanu, reprezentantul firmei româno-finlandeze Fibratus
