O relaţie armonioasă între parteneri înseamnă colaborare şi decizii comune în majoritatea situaţiilor, dar, în acelaşi timp, presupune şi o doză firească de independenţă. Fără acest ingredient, viaţa de cuplu poate deveni stresantă.

Când ambii parteneri au personalităţi puternice şi, în acelaşi timp, au încredere unul în celălalt, vor considera firesc să ia unele decizii fără să-şi consulte perechea. În mod normal, acest comportament nu va strica echilibrul cuplului, fiindcă astfel de persoane consideră o asemenea atitudine un semn de încredere în sine.

Dar, în momentul în care doar unul dintre voi ajunge să ia toate deciziile care vă privesc, pot apărea probleme. Există riscul ca, luând toate deciziile importante să-ţi încurajezi partenerul să nu se implice în viaţa de cuplu. Mai devreme sau mai târziu, cel încărcat cu responsabilităţi va ceda presiunii şi îi va reproşa celuilalt lipsa de implicare.

Prietenii tăi pot fi doar ai tăi

Colegii de serviciu, foştii colegi de facultate sau de şcoală, prietenii din copilărie sunt persoane cu care preferi să te vezi fără să fii însoţit/ă. Pur şi simplu aveţi prea multe subiecte de discutat, suficient de străine şi de neinteresante chiar şi pentru un partener care îţi cunoaşte şi prietenii, şi colegii.

Orice partener ar trebui să tolereze acest tip de independenţă. Totuşi, dacă întâlnirile cu prietenii tăi sunt foarte dese şi ajungi să-ţi neglijezi relaţia înseamnă că undeva a apărut o problemă. De cele mai multe ori, acest comportament este un simptom al unui cuplu disfuncţional şi exprimă nevoia ta de a evita compania partenerului.

Dependenţa materială, riscantă

Este normal ca, în situaţiile de criză în care unul dintre voi, de exemplu, rămâne fără serviciu, să vă ajutaţi cu banii. Dar, pe termn lung, dependenţa financiară este o lamă cu două tăişuri