Pacat ca nenea Iancu nu mai traieste ca sa defineasca, sarcastic, toate tinerele silfide din politica damboviteana care ne cer noua discretie, moderatie si sacrificiu de sine. Ca e criza monser, daca ma-ntelegi.

Acesta este un pamflet, nu se adreseaza in mod expres divelor cu parul balai (de la mama lor sau de la vopseaua lor) si toate datele sunt pur fictionale. Desi, daca stam sa ne uitam bine, nicio institutie a statului roman nu scapa de ingerinta voita sau neplacuta a acestora. Asa ca, generalizand, de fapt particularizam fiecare apucatura fanariota, demna de neamul romanesc. Caci pe ea, pe "blonda", o simti de cum pasesti, intr-unul din nefastele tale momente ale vietii, pragul Palatului Victoria.

Amprenta ei e impregnata peste tot in institutie, de la SPP-istul flegmatic ce pazeste intrarea in "turnul puterii", pana la anticamera sefului acestor anonime musculite de "cabinet".

Portretul acestor "blonde" institutionale incepe cu absolvirea grabita a vreunei facultati obscure si private de provincie, la vreo specializare ce trebuie musai sa se termine cu "politic" sau "international". Continua apoi cu aducerea lor in "echipa de campanie" a sefului, mai mult ca pata de culoare si ca sugativa a refularilor micilor adversari politici.

Tinerele blonde bruftuluiesc pe toata lumea, dau lectii tuturor, le stiu pe toate si le fac pe toate. Ele fac si desfac legaturi. Uita si inventeaza amicitii de conjunctura, scuipa, racaie, zgarie, se scalambaie, accepta si transmit umilinte, se fac luntre si punte, se fac orice, se fac pres, numai sa le fie pe plac sefului. Ele sunt mana dreapta (si stanga) a sefului, intervin peste tot, stiu tot, fac tot. Nu se face nimic in institutie fara ca ele sa stie.

Ele poarta dragastos de grija sefului, il protejeaza impotriva imixtiuinilor externe, alunga vreun mosneag purtator de