Neagu Djuvara, "Ce au fost boierii mari in Tara Romaneasca? Saga Gradistenilor (secolele XVI-XX)", Editura "Humanitas" (tel. 021/311.23.30), 270 pag. + 41 de ilustratii si planse genealogice.

D-l Neagu Djuvara implineste peste cateva luni 94 de ani si e un splendid exemplu de pastrare a farmecului fizic si intelectual, de senectute frumoasa. Revenit in tara dupa o indelungata si aventuroasa pribegie, a scris si publicat - dupa 80 de ani! - numeroase carti: istorie popularizata, studii avansand ipoteze noi cu privire la devenirea tarilor romane, memorialistica si chiar un roman. Toate purtand amprenta inconfundabila a carismei sale, solubile si in scris. Asa cum nu te saturi sa-l asculti la orice aparitie publica, vioiciunea de spirit, sarea si piperul anecdotelor, bogatia informatiei, voluptatea de a povesti fac atragatoare si cercetarile laborioase de tomuri si documente vechi. Cartea recent aparuta e o astfel de cercetare, impulsionata sentimental, caci e vorba de genealogia familiei sale din partea mamei, Tinca, nascuta Gradisteanu. E de fapt povestea desfasurata pe cinci secole a unui neam de "boieri mari" - un grup social aparte, reprezentand aristocratia romaneasca din perioada feudala si pana in 1945, cu rol politic si cultural major. Saga Gradistenilor, reconstituita de istoricul Neagu Djuvara, incepe cu un logofat din 1548, Neagoe din Orbeasca, tatal lui Valcu si bunicul lui Bunea Vistierul, cel cu mosia la Gradistea pe Arges, si merge (de la un punct pe linie feminina) pana la autor insusi. Parcursul in timp este documentat cu zapise, cronici, studii ale altor istorici si genealogisti, mai vechi si mai noi, iar de la sfarsitul secolului 18 si cu documente si povestiri de familie relatate de bunici si alte rude. Avem, pe de o parte, obiectivitate "stiintifica", neomitandu-se faptele reprobabile sau chiar oribile ale unor inaintasi, iar pe de alta