Traian Basescu este invinovatit, injurat, detestat pentru situatia in care am ajuns. Desi pare greu de crezut ca se poate, Emil Boc este intr-o situatie cu mult mai rea. Este profund dispretuit. A ajuns ridicol, dupa ce l-au emasculat politic, rand pe rand, ministrii PSD, tripleta greilor din PD-L si Traian Basescu.
Premierul care a promis cumpatare, dar care a permis stimulente de peste un miliard de lei prin ministere, premierul care a promis restructurarea statului, dar nu a facut nici macar un plan in acest sens, premierul de dreapta care loveste in proprietate, premierul care a vestit de atatea ori relansarea economica nu va mai fi crezut nici cand cresterea va ajunge de doua cifre, premierul profesor de drept care a emis un numar record de ordonante de urgenta neconstitutionale, premierul care a clamat anticoruptia, dar al carui partid a dat lovitura de gratie Agentiei de Integritate nu mai are nicio sansa electorala, cel putin pe un termen foarte, foarte lung.
Emil Boc si-a stantat pe frunte stampila de cel mai slab premier roman al ultimilor 20 de ani si din aceasta groapa de imagine nu prea are sanse sa iasa. A simtit acest lucru si propriul partid, unde incepe sa primeasca lovituri aspre, prevestitoare de prabusire.
Lasand la o parte resentimentele firesti pe care le starnesc prestatia si bilantul sau ingrozitor de slabe, Emil Boc plateste scump nu atat propriile actiuni, cat actiunile altora, ale celor care l-au asezat mereu pe un scaun nepotrivit si i-au pus pe cap palarii prea mari pentru capul domniei sale. Si mai plateste defectul datorita caruia a fost mereu propulsat in functii tot mai inalte, si anume slabiciunea.
Emil Boc a fost si este un om onest si disciplinat, cu certe viziuni de stanga, cu anvergura politica medie. Au fost calitati dovedite inca de la inceputul ascensiunii sale politice, in perio
