Legumele şi fructele produse în România au devenit o raritate. Supremaţia pe tarabele din pieţele ploieştene o deţine, în prezent, spre exemplu, roşia şi căpşuna turcească, cartoful olandez, conopida italiană, ardeiul unguresc, perele argentiniene şi merele poloneze.

Toate par perfecte. Sunt mari, intens colorate, şi nu au deloc pete. Doar salata verde, loboda, mărarul, pătrunjelul şi ceapa verde mai sunt autohtone, acestea provenind din gospodăriile unor pensionari din localităţi învecinate Ploieştiului, veniţi la oraş să facă un ban cinstit din comercializarea lor. Ascund ţara de provenienţă a mărfii Cel mai important punct de desfacere pentru fructele şi legumele din străinătate este piaţa de la Halele Centrale. Aici, potrivit statisticilor, 80% din marfă este din import, şi doar 30% din România, situaţie valabilă pentru toate pieţele din municipiu. Până şi usturoiul este adus de peste hotare, tocmai din China. Comercianţii au învăţat cum să-şi vândă marfa. Puţini dintre ei mai etichete pe care scriu ţara de provenienţă a legumelor şi fructelor, şi doar atunci îi întrebi îţi spun de unde este marfa. "De multe ori spunem că sunt de la noi, ca să le cumpere omul. Este ruşinos, nu avem ce face, dar altfel nu avem cum să vindem roşiile şi castraveţii, pentru că oamenii cred că sunt pline de chimicale. Nu este chiar aşa. Ele sunt la fel de gustoase ca cele româneşti", a spus Alexandrina Banu, o prahoveancă care-şi vinde marfa în piaţa centrală. "Am cumpărat căpşune şi mi-au zis că sunt româneşti şi foarte dulci. Erau mai micuţe. Sunt greu de controlat, adică eu nu am niciun drept să-i verific dacă spun sau nu adevărul", s-a plâns Adina Ion, o clientă.