Fermierii spanioli s-au învăţat să apeleze la români, polonezi sau marocani pentru culesul recoltelor. Spaniolii care nu-şi mai găsesc de lucru la ei în ţară merg la cules în Franţa.

Spaniolii care vor să se angajeze culegători la fermele din ţara lor nu mai găsesc locuri, acestea fiind ocupate de străini, printre care mulţi români, scrie New York Times. Publicaţia prezintă cazul lui Antonio Rivera, un fost zidar, care, după ce a rămas şomer, încearcă să-şi găsească de lucru la cules de căpşuni. Rivera s-a izbit numai de refuzuri însă, acesta afirmând că fermierii nu au încredere decât în străini şi se feresc să angajeze spanioli. Astfel, Rivera a ajuns să plece în Franţa la cules, pentru că la el în ţară nu-şi poate găsi de lucru în acest domeniu. Conform liderului sindicatului Uniunea Culegătorilor de pe Câmp, Diego Cañamero, numai 5% dintre culegătorii din Spania sunt spanioli. Cañamero se teme că acest lucru va duce la xenofobie.

Angajatorii profită de pe urma imigranţilor

Cazul lui Antonio Rivera nu este singular. Primarii din regiunea Andaluzia spun că sute de spanioli le solicită sprijin pentru a-şi găsi de lucru la cules, însă fermierii sunt greu de convins. Liderul de sindicat Diego Cañamero spune că fermierii preferă imigranţii deoarece aceştia sunt dispuşi să accepe condiţii mai grele de muncă decât spaniolii. În fiecare an se raportează 15 sau 20 de cazuri de abuz grav din partea fermierilor (salarii neplătite, muncitori ţinuţi fără hrană), spune Cañamero. Fermierii se apără însă, spunând că lucrează cu aceiaşi oameni de ani de zile şi nu pot renunţa la ei. "Odată ce ai apelat la nişte oameni care s-au învăţat cu acest tip de muncă şi au devenit buni la ea, nu poţi să renunţi la ei", spune fermierul Diego Rodríguez. Ministrul regional al muncii, Manuel Recio, spune, la rândul său, că muncitorii din UE au acelaşi drept de a munci