Creditarea agresiva in valuta, unul dintre factorii principali care au contribuit la adancirea dezechilibrelor economiilor emergente din regiune in anii trecuti si le-au lasat vulnerabile in fata crizei internationale, a fost tema principala a intalnirii anuale a BERD, care cere limitarea pe viitor a acestui tip de finantari in favoarea dezvoltarii pietei imprumuturilor in moneda locala. Bancile se plang insa ca nu sunt lasate sa imprumute cat vor si spun ca riscul sistemic este treaba statului unde dau imprumuturi.

Sefii marilor grupuri financiare din regiune sunt insa reticenti si spun ca nevoia de finantare a acestor economii nu poate fi acoperita decat prin import de fonduri in valuta, insa admit ca imprumuturile ar trebui sa mearga spre sustinerea productiei si nu a consumului, asa cum s-a intamplat pana acum.

"Criza a evidentiat cele doua vulnerabilitati ale regiunii - dependenta excesiva de finantarea externa si utilizarea excesiva a creditarii in valuta. Pe masura ce regiunea isi revine, este esential ca aceste doua vulnerabilitati sa fie corectate", a spus Erik Berglof, economistul-sef al BERD, la intalnirea anuala a bancii care a avut loc saptamana trecuta la Zagreb in Croatia.

Cine ar trebui insa sa se asigure ca finantarile merg pe viitor in directia corecta? Autoritatile, raspund bancherii, care recunosc ca in anii trecuti principala lor preocupare a fost doar sa ofere ce cerea piata. In plus, creditarea in valuta a fost varianta cea mai simpla, datorita costurilor mai mici, in timp ce pietele de capital in moneda locala au ramas subdezvoltate.

Planul BERD vizeaza sustinerea dezvoltarii pietelor monetare si de capital in moneda locala, iar institutia promite ca va sustine eforturile guvernelor de a consolida finantarea pe plan local si de a reduce dependenta de fonduri externe.

Berglof considera ca pentru realizarea a