A dus faima ouălor încondeiate de la Oboga peste mări şi ţări, iar la cei 85 de ani ai săi, bătrânul meşter a dezvăluit secretul unei meserii unice într-o carte.

Timpul trece repede când asculţi poveştile de viaţă şi cele despre meşteşugul său ale lui nea’ Tudor Diaconeasa. Bătrânul pare rupt din cărţile lui Ion Creangă. „Noi am fost fraţi mulţi. Eu am fost primul fecior, după care a făcut mama alte şase fete, apoi alt fecior, apoi alte 3 fete, toate odată. Şi au mai venit pe urmă încă doi băieţi. Eram atât de mulţi încât nici nu mai ştia biata mama pe unde ear puşi copiii, unul într-o copaie, altul în leagăn după uşă”, a povestit bătrânul.

„Un ou încondeiat de mine ţine mai bine de 100 de ani”

Meşteşugul l-a moştenit de bunicul şi tatăl său, dar nu are cui să îl lase. Singurul său fiu a murit într-un accident de circulaţie, iar nepotul lui este paralizat. Ca să uite de durere, bătrânul se refugiază în muncă şi le predă cu drag copiilor arta sa. „N-am învăţat eu prea multă carte, dar am făcut cu drag meseria pe care am învăţat-o de la tatăl meu. La 14 am ajuns deja să îl întrec, iar el era un meşte cunoscut în ţară. La Muzeul Satului din Bucureşti este expusă o barză, iar atunci când o vezi, juri că e adevărată”, a spus nea’ Tudor.

Bătrânul de 85 de ani povesteşte cu drag de primele ouă pe care le-a încondeiat şi despre tehnica lui unică în lume. „Multe lucruri ale familiei Diaconesa se află în muzeele din ţară, iar tehnica de încondeiat am moştenit-o de la tătăl şi bunicul meu. Eu le fac cu vopsea obţinută din plante. Cele din ziua de azi se fac cu chimicale şi de asta nu rezistă. Un ou încondeiat de mine ţine mai bine de 100 de ani”, a spus meşterul.

Tehnică de încondeiat unică în lume

Ouăle încondeiate de el sunt în toată lumea, iar muzeele din ţară fac anual cîteva comenzi. „Oul frumos iese atunci când lucrezi şi-ţi pare r