Fotografiile de epocă redau drama oamenilor care se luptă cu apele râului în revărsare.
Oexpoziţie organizată de Muzeul Arad rememorează, prin intermediul documentelor şi fotografiilor, câteva momente dramatice din confruntarea cu stihiile apelor dezlănţuite. Mureşul, considerat râul care a apărat Cetatea Aradului de invazii, este şi cel care a distrus oraşul de câteva ori. Spiritul arădenilor, solidaritatea umană de care au dat dovadă, în atâtea rânduri, au învins însă până la urmă.
Inundaţii „istorice"
Dacă râul Mureş a reprezentat, în general, o adevărată binecuvântare, de multe ori, furia apelor sale s-a revărsat asupra judeţului şi oraşului Arad. Inundaţiile au provocat imense distrugeri materiale şi umane. Prima inundaţie despre care se mai păstrează documente a fost pe 15 iulie 1771, când apele învolburate au inundat aproape tot oraşul şi au pătruns chiar şi în biserica minoriţilor. Istoricii locali au relatat cum apele transportau mobilă, animale, butoaie. Mai mult, cronicarii vremii consemnează că „locuitorii Aradului se vizitau ca veneţienii". Câţiva ani la rând, în 1772, 1778, 1783, 1785, oraşul a fost pradă inundaţiilor. Au urmat anii 1805, 1815 şi 1816, când Mureşul a inundat din nou oraşul. O altă inundaţie care a marcat Aradul a avut loc în 1932. Cauza a fost topirea zăpezilor. Atât judeţul, cât şi oraşul Arad au fost afectate. La Sâmbăteni, sloiurile de gheaţă au mutat moara în care se afla şi morarul, până în mijlocul Mureşului. Sloiurile de gheaţă venite pe Mureş s-au oprit în grămezi enorme, la stâlpii fostului pod de lemn, unde gheaţa a atins 5-6 metri. Creşterea debitului Mureşului a dus la inundarea cartierelor Micălaca, Mureşel, Pârneava, Cetăţii Aradului. Micălăcenii au fost evacuaţi cu forţa. Micălaca Nouă şi Veche au fost îngropate de apele de un metru şi jumătate. Câteva zile mai târziu, apele au inundat şoseaua Şeitin-Năd
