Cu greu găseai, în urmă cu doi-trei ani, un spaniol care să culeagă căpşuni, struguri sau măsline la el în ţară. Cei care se mai "coborau" până la muncile agricole alegeau să facă acest lucru la vecinii francezi, unde erau plătiţi mult mai bine decât în Spania şi aveau parte de condiţii de lucru mai bune.

Astăzi, când în Andaluzia, una din zonele agricole ale Regatului Iberic, şomajul a ajuns la aproape 27%, spaniolii ar vrea să culeagă căpşuni. Dar nu mai au loc de români, marocani şi polonezi. Cel puţin aşa susţine New York Times, într-o corespondenţă din Puerto Serrano - Spania. Reporterul cotidianului american a discutat cu câţiva localnici care spun că fermierii îi preferă pe imigranţi, pentru muncile agricole, şi că ei sunt nevoiţi să trăiască din şomaj, cu teama ratelor pe care le au la bănci în spate. New York Times mai atrage atenţia că această situaţie ar putea accentua xenofobia în regiune.

"Fermierii nu ne mai vor", a declarat localnicul Antonio Rivera Romero, care ar vrea să se întoarcă la muncile din agricultură, după ce şi-a pierdut serviciul pe care-l avea în domeniul construcţiilor. Oficialii locali şi reprezentanţii sindicatelor susţin şi ei această opinie.

Fermierii se codesc să-i primească înapoi pe spanioli la cules, pentru că nu sunt siguri că vor munci la fel de serios ca imigranţii pe care i-au angajat şi cu care unii colaborează de aproape un deceniu, în fiecare sezon.

În acest an, doar 5% din culegători sunt spanioli, a declarat, pentru New York Times, Diego Cańamero, liderul unuia dintre cele mai mari sindicate spaniole. Cańamero a mai spus că a încercat să-i convingă pe fermieri să angajeze din nou localnici, dar fără succes.

Emilio Vergara, unul dintre primarii spanioli din regiunea Andalzia, recunoaşte, de asemenea, că nu i-a putut convinge pe fermierii locali să ofere slujbe compa