Este omul din spatele proiectului de modernizare a lacurilor sărate din judeţ. Nu este la prima ispravă de acest gen, fiind unul dintre performerii din domeniul accesării şi implementării fondurilor europene.

După ce şeful său de şantier de la o societate de stat din Cluj, tatăl omului de afaceri Arpad Paszkany, a fost îndepărtat de muncitori după revoluţie, din cauza stilului autoritar de conducere, Dîncu a migrat şi el către zona privată. După 10 ani s-a angajat la Primăria Dej. A intrat la serviciul tehnic. Cu timpul a pus la punct un serviciu care s-a specializat în atragere de fonduri străine şi implementarea proiectelor.

Cel mai bine cotat a fost proiectul pentru introducerea apei şi canalizării, peste 20 de milioane de euro, iar apoi modernizarea străzilor. Un proiect important pentru Dej este reabilitarea centrului istoric. Chiar dacă nu este la fel de important din punct de vedere financiar, amenajarea lacului sărat Toroc, la pachet cu băile sărate Cojocna şi Figa, este unul din cele mai dificile proiecte de implementat. Schimbarea soluţiilor faţă de proiectul iniţial este una din cauzele care au dus la întârzierea proiectului cu aproape un an de zile.

Cooptat pentru proiectul rampei regionale

E fericit că după atâta alergătură şi stres a putut asista la inaugurarea proiectului. Îşi aminteşte negocierile lungi pentru asocierea consiliilor locale şi judeţene, în urmă cu ani buni, pentru competiţia naţională de accesare a fondurilor.

Datorită experienţei acumulate, a fost solicitat să acorde consultanţă proiectului de realizare a rampei regionale de deşeuri. Pleacă cu durere de la Dej, unde a reuşit să atragă, prin proiecte diferite: infrastructură, social, resurse umane, mediu, peste 80 de milioane de euro. Este de părere că serviciul de atragere de fonduri şi implementare de proiecte de la Primăria din Dej este unul din cele mai