Sindicatele au acceptat filosofia Guvernului, că ori tăiem la cheltuieli, ori creştem la taxe şi impozite, venind, ieri, cu propunerea impozitării diferenţiate a salariilor, îngheţarea pensiilor şi sistarea privatizărilor până trece criza.

Practic, propunerea sindicală reprezintă o variantă a celei guvernamentale, în logica unei negocieri : "Hai să ne facem că am încercat să obţinem ceva pentru oameni şi că ne-am bătut pentru ei".

Patronatele n-au revoluţionat nici ele dezbaterea naţională asupra modului de finanţare a administraţiei, deşi preşedintele UGIR-1903 Cezar Corâci, a susţinut că împrumutul de la populaţie ar reprezenta o a treia cale, între măsura reducerii salariilor şi pensiilor şi cea a majorării impozitelor şi taxelor ori a înmulţirii lor.

Desigur, ideea împrumutului de la populaţie este validă, dar numai ca artificiu de moment, prelungind agonia, în speranţa schimbării viitoare a conjuncturii economice mondiale.

Şi dacă se prelungeşte criza mondială?!

Grecia şi Spania înspăimântă Europa -, acum se pune problema păstrării unui echilibru al continentului, nicidecum a redresării.

Dacă se prelungeşte criza, atunci ne-am regăsi, într-un viitor nu prea îndelungat, în situaţia de acum, când veniturile bugetare nu pot finanţa funcţionarea administraţiei ţării.

Ba, chiar, va fi ceva mai grav - Guvernul ori se va împrumuta, din nou, mai tare, de la populaţie, ori va proceda la un moratoriu, anunţând că nu poate să ramburseze împrumutul luat de la populaţie.

Bugetul nu se alimentează doar cu taxe şi impozite.

Da, TVA şi impozitul pe profit sunt două surse bugetare importante, dar nu sunt singurele.

Mai e ceva , dar nu-mi vine s-o spun, pentru că o sa râdeţi de mine.

Dividendele statului.

După ce-am scris "dividendele statului", am stat două minute, uitându-mă în gol.

V-am văz