Mulţi s-au stabilit într-un sat din Bosnia centrală, Bočinja, care înainte de război era locuit preponderent de sârbi. Circa 200 de echipe jurnalistice au vizitat acest sat de pe malurile Bosnei, documentând viaţa comunităţii wahhabite, scrie portalul Osservatorio sui Balcani, citat de Agerpres.

În Bosnia, astăzi există opinii discordante privind prezenţa wahhabiţilor şi impactul lor asupra vieţii cotidiene a cetăţenilor. Potrivit unui sondaj efectuat recent de Agenţia Prisma din Sarajevo, 3% din populaţia bosniacă se declară ca aparţinând "mişcării wahhabite". Alte sondaje, efectuate de aceeaşi agenţie, semnalează o atitudine generală "foarte negativă" a bosniacilor faţă de această mişcare, căreia i s-ar opune 70% din populaţie.

Există multe controverse privind modul în care Comunitatea islamică oficială din Bosnia-Herţegovina, condusă de Reisul ulema Mustafa Cerić, a înfruntat prezenţa wahabită. Practica religioasă a wahabiţilor a generat multe discordii între credincioşi, atât în zone rurale cât şi în oraşe. Comunitatea islamică a reacţionat declarând neacceptabil comportamentul celor care au încercat să impună wahhabismul.

Unii observatori locali consideră că ameninţarea reprezentată de această mişcare este mai gravă decât se crede sub profilul unei potenţiale impuneri a unei viziuni religioase diferite restului musulmanilor bosniaci. Ideologia wahhabită este radicală, agresivă şi acest lucru poate constitui o problemă într-o societate în care relaţiile dintre cele trei principale grupuri naţionale sunt încă delicate.

În plus, problemele economice legate de tranziţie joacă în favoarea wahahbiţilor. Potrivit unor mărturii ale unor adepţi ai mişcării, ar exista premii în bani pentru cei care aleg să li se alăture acestora, al căror sprijin major, ideologic şi financiar, ar proveni de la persoane şi organizaţii legate de Arabia Saudită, dar