O parte din sentineţe erau condamnări la moarte şi au fost executate. Urmaşii victimelor au obţinut, însă, reabilitarea lor post-mortem
Curtea de Apel Cluj a admis cererea de revizuire a sentinţei nr. 719 din 30.05.1958 dată de Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Nord Cluj, prin care 57 de persoane au fost condamnate la ani grei de temniţă sau chiar la moarte pentru că au vrut să readucă pluriartitismul în viaţa publică românească. „În sfârşit, Justiţia şi-a făcut datoria", a declarat avocatul târgumureşean Elod Kincses, potrivit căruia Curtea de Apel Cluj a admis cererea de revizuire după ce inclusiv procurorul de şedinţă a pus concluzii de admitere. „A fost anulată sentinţa şi s-a pronunţat o nouă hotărâre de achitare a tuturor inculpaţilor", a mai adăugat Kincses, care a precizat în faţa instanţei de judecată că principalul său argument, în calitate de reprezentant al surorii lui Aladar Szoboszlai, unul dintre condamnaţi, a fost acela că regimul comunist a fost condamnat şi considerat inuman, inclusiv prin Raportul Tismăneanu, iar Justiţia Militară din acele vremuri a fost folosită pentru distrugerea fizică a celor care îndrăzneau să gândească altfel.
„Justiţia militară nu cunoştea că regimul comunist este atât de inuman pentru că inumanitatea regimului comunist era secret de stat", a mai declarat avocatul târgumureşean, care spune însă că hotărârea Curţii de Apel Cluj vine foarte târziu pentru majoritatea celor condamnaţi în 1958. Asta pentru că, din cei 57 de condamnaţi, doar trei mai sunt în viaţă. 10 din ei au fost executaţi încă în 1958, probabil la Timişoara, fără ca familiile să nu ştie nici astăzi unde au fost îngropaţi, iar pentru ceilalţi, cei 52 de ani care au trecut de la condamnare până astăzi au însemnat prea mult. Cei trei supravieţuitori sunt, potrivit lui Elod Kincses, călugărul Ervin Ferenc, stareţul mănăstirii Lăzarea, Peter Orban
