Reglementarea şi autorizarea intermediarilor veniţi în România prin paşaport european naşte dispute între societăţile de servicii financiare şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Avântul tranzacţiilor trans-frontaliere, indiferent dacă este vorba de piaţa de schimb valutar, instrumente derivate sau acţiuni listate pe diferite pieţe la vedere, face ca reglementarea şi autorizarea intermediarilor să fie tot mai importante. La urma urmei, riscul la care se supune un inve

Reglementarea şi autorizarea intermediarilor veniţi în România prin paşaport european naşte dispute între societăţile de servicii financiare şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

Avântul tranzacţiilor trans-frontaliere, indiferent dacă este vorba de piaţa de schimb valutar, instrumente derivate sau acţiuni listate pe diferite pieţe la vedere, face ca reglementarea şi autorizarea intermediarilor să fie tot mai importante. La urma urmei, riscul la care se supune un investitor care utilizează un intermediar din afara pieţei nu poate fi neglijat.

Autoritatea supremă din ţara noastră în autorizarea şi reglementarea intermediarilor este Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM). Din păcate pentru piaţa de capital, Comisia a reuşit să îşi facă un renume de instituţie greoaie, necomunicativă şi inaccesibilă. Cel mai bun exemplu este cel al pieţei Rasdaq, aflate într-o situaţie incertă, adică nici piaţă reglementată, nici sistem alternativ de tranzacţionare, de mai bine de doi ani. În cazul acesta se pare că s-a sesizat chiar şi Comisia Europeană, care a cerut clarificări în legătură cu statutul Rasdaq, iar CNVM, împreună cu conducerea Bursei de Valori Bucureşti (BVB), s-a angajat ca până la jumătatea anului să rezolve situaţia. Cum va fi soluţionată această problemă în condiţiile în care BVB tocmai a lansat un sistem alternativ (CAN), iar integrarea companiilor listate în